Nimicul travestit în fel şi chip!

"Asta e totul?Pentru orice dorinţă un refuz,pentru orice aspiraţie o dezamăgire,pentru orice sforţare o palmă - pentru toata aspiraţia spre fericire care ne năpădeşte pe la 16-18 ani,promisiunea neantului.Nimicul travestit în fel şi chip!
Credinţă,glorie,artă,acţiune,paradis,cuceriri,tot atâtea măşti pe obraz,orbite fără ochi,guri fără limbă,săruturi neîmpărtăşite!"

Asta simt,asta văd,asta aud.E tot ceea ce ma urmărește orice aș face,oriunde aș merge,pe oricine aș întâlni.Încerc doar să nu mă pierd cu firea și atunci încep să-mi aduc aminte dacă vreodată am reușit să mă ajut eu pe mine.Întotdeauna am încercat,de foarte puține ori am reușit sau aproape niciodată.În timp am acceptat Nimicul travestit în fel și chip și practic doar tehnica rememorarii voluntare a tuturor momentelor care depășesc imaginarul și dimensiunea spațială poetică pe care aș vrea să le trăiesc.Rememorarea îmi aduce mereu aceleași momente ale dramei homerice care îmi reamintesc motivul destinului implacabil,adică oricât ai încerca sau te-ai zbate vei ajunge să împlinești legea unei firi slabe menită a nu se putea nicicând depași pe sine fiindcă așa îi este scris și oricum este mai ușor decât să crezi că Divinitatea te-a uitat sau că tu ai uitat ori nu-ți mai dorești să faci nimic ca să te salvezi pentru că ai acceptat de mult traiectoria aceasta fără scop și țintă,mereu descendentă.
Aș fi vrut poate să fiu un personaj camilpetrescian construit din plămada "sufletelor tari", însă nu e de ajuns doar Dorința,ci și Voința.Dacă au apărut iele in calea mea trebuia să le urmez,să le găsesc ascunzătoarea și să trăiesc acolo unde mulți nici măcar nu au ajuns cu gândul.Așa ar fi trebuit.Să mă lansez pe o orbită cu premise de netăgăduit care să îmi traseze direcția reușitei.Să renunț la omul cavernei pe care l-am crescut în mine din lipsa,tocmai a acelei experiențe primordiale de viață,a CUNOAȘTERII LUMINII.Știu însă că am să găsesc momentul când voi abuza de spiritul ludic pentru a ma juca cu razele de lumină,până când voi ajunge să mă joc cu însuși SOARELE.Așa va fi împrietenirea noastră,blândă și caldă asemenea LUMINII care se va răsfrânge asupra MINȚII și TRUPULUI meu.