Timp Inexorabil

În necuprinsul personalității poetice pe care îl desăvârșește,
Într-o entitate spațială demnă de infinitate,
A insuflat imaginativului universul său,
Iar mie mi-a dat aceste cuvinte
Timp Inexorabil.

Le-a dăruit cu toată imensitatea dragostei sale
Să dăinuiască etern in sufletele alese
Căci ea nu a știut vreodată ce înseamnă timp,doar timpului,
A fi un om al timpului eminescian universalizat
ca o revelație generatoare,izvorâtoare,germinativă prin pătrundere
În constiința ideala a armoniei rămâne un dor de neatins
De nepătruns,decât luminilor revelatoare de dorințe
O întrepătrundere de apus și de înserare
O veșnică iubire pentru o simplă îngemănare
A tot ceea ce poate fi sensibil
Și-a tot ceea ce este rațional
Gingaș desprinsă ca o petală din corola de minuni a lumii,
A strâns frumosul în întreaga-i ființă
Și noi doar am zâmbit la vederea-i,
Dulce și lină ca o lumină,
Sufletul din toate și sufletul nostru.

...Pentru Mona!